Câteodată mi-e dor de mare.
Câteodată mi-e dor de tine.
Câteodată mi-e dor de mine cu tine.
Câteodată mi-e dor sa mai zâmbesc sincer.
Câteodată mi-e dor de Anî.
Câteodată mi-e dor..
Pentru prietenul meu, trecut în neființă... Iți mulțumesc pentru clipele frumoase pe care le-am împărțit cu tine, pentru amintiri pline de haz, pentru ca ai fost alături de mine când aveam nevoie cel mai mult de prieteni. Îmi voi aminti mereu cu drag de tine. Dumnezeu sa te odihnească în pace, prieten drag..
M-ai învățat bine să știi.. Să folosesc oamenii, să-i tratez ca pe niște jucării și apoi să-i arunc.. Fără să te implici, fără să te doară, fără să suferi. Să-i vezi zvârcolindu-se la picioarele tale, implorându-te, capabili să îți îndeplinească orice dorință chiar dacă și-ar da și sufletul pentru asta. Şi tu să-i privești fără sa simți nimic. Nici măcar mila. Sa ți se facă scârbă de modul în care se înjosesc în fața ta, cum cerșesc atenție, sa-i judeci aspru, cu vorbe pe măsură negândind ca ai fost sau o sa fii vreodată în pielea lor.