Grefe

   Stii, de fiecare data cand descopar un blog, ma apuca asa o pofta de scris ca as umple pagini intregi filozofand despre iubire,despre lucrurile simple,despre viata.. 

   Azi am citit ceva interesant care stiu ca ti-ar place si tie. Eu cel putin ma regasesc: '' Cateodata imi inchipui,brusc,un alt film al vietii mele. Am un respect dureros fata de oamenii care muncesc pamantul,care au mainile batatorite de munca,care ajuta animalele sa fete… Fata de oamenii adevarati de la tara. Ma gandesc cum ar fi fost daca Dumnezeu m-ar fi parasutat intr-o astfel de viata. Oare as fi facut fata,cu mainile mele de domnisoara rasfatata? Oare as fi avut forta sa prind in palme un ied sau sa ajut sa fete o vaca? As fi avut rezistenta sa stau in frig,in viscol sau sa ar pamantul? As putea cara o banita de grau? Am cosit o singura data in viata zece minute si am facut bataturi in palme si febra musculara…  Exista o poezie dura a vietii[..] O poezie care se naste pur si simplu din existenta. Din munca. Din viata. Fara speculatii. O poezie in sine a vietii. Pe care,de cele mai multe ori,cel ce o traieste nici nu o percepe. Doar un ochi din afara poate cataloga asta drept poezie. Drept estetica.[..]

     Oare as fi in stare sa merg o zi intreaga prin noroi dupa o turma de oi? Prin ploaie? Si as mai avea oare cheful sau detasarea sau forta sa ma si bucur de asta...? Probabil ca da. Cu o conditie:sa fie o singura data. Si sa stiu ca dupa asta,gata. Filmul se termina si eu revin la normal…ies din cadru si ma duc in rulota mea,unde e cald si lumina si bine? Dar daca…nu as mai iesi din cadru si filmul ar continua asa,in frig,in ploaie,in noroi. Daca asa ar continua toata viata…as mai avea forta sa ma bucur ca traiesc ,desi sunt in noroi?As mai avea puterea sa ma minunez si sa decretez ca viata,oricum ar fi,e un miracol? ''

(Jurnal-Oana Pellea)

Marble Halls

"I Dreamt I Dwelt in Marble Halls" or "The Gipsy Girl's Dream" is a popular aria from The Bohemian Girl, an 1843 opera by Irish composer, Michael William Balfe, with lyrics by Alfred Bunn. It is sung in the opera by the character Arline, who is in love with Thaddeus, a Polish nobleman and political exile.

Enya- Marble Halls

Anything

When i said ' I can see me in your eyes',you said 'I can see you in my bed',that's not just friendship that's romance too,you like music we can dance to,
Sit me down,Shut me up,i'll calm down,and i'll get along with you...

The Strokes - I'll Try Anything Once

Send a wish upon a star.....

Sia - Lullaby



Send a wish upon a star
Do the work and you'll go far
Send a wish upon a star
Make a map and there you are

Send a hope upon a wave
A dying wish before the grave
Send a hope upon a wave
For all this souls you failed to save

And you stood tall
Now you will fall
Don't break the spell
Of a life spent trying to do well
And you stood tall
Now you will fall
Don't break the spell
Of a life spent trying to do well

Send a question in the wind
It's hard to know where to begin
So send the question in the wind
And give an answer to a friend

Place your past into a book
Put in everything you ever took
Place your past into a book
Burn the pages let them cook

And you stood tall
Now you will fall
Don't break the spell
Of a life spent trying to do well
And you stood tall
Now you will fall
Don't break the spell
Of a life spent trying to do well


Send a wish upon a star
Send a wish upon a star

Will you..?

Will you remember after years the reason you loved me?

Celei care minte

Eu ştiu c-ai să mă-nşeli chiar mâine...
Dar fiindcă azi mi te dai toată,
Am să te iert -
E vechi păcatul
Şi nu eşti prima vinovată!...

În cinstea ta,
Cea mai frumoasă din toate fetele ce mint,
Am ars miresme-otrăvitoare în trepieduri de argint,
În pat ţi-am presărat garoafe
Şi maci -
Tot flori însângerate -
Şi cu parfum de brad pătat-am dantela pernelor curate,
Iar în covorul din perete ca şi-ntr-o glastră am înfipt
Trei ramuri verzi de lămâiţă
Şi-un ram uscat de-Eucalipt.

Dar iată,
Bate miezul nopţii...
E ora când amanţii,-alt'dată,
Sorbeau cu-amantele-mpreună otrava binecuvântată...
Deci vino,
Vino şi desprinde-ţi din pieptenul de fildeş părul,
Înfinge-ţi în priviri Minciuna
Şi-n caldul buzei Adevărul
Şi spune-mi:
Dintre câţi avură norocul să te aibă-aşa
Câţi au murit
Şi câţi blesteamă de-a nu te fi putut uita?...

Eu ştiu c-ai să mă-nşeli chiar mâine...
Dar fiindcă azi mi te dai toată.
Am să te iert -
E vechi păcatul
Şi nu eşti prima vinovată!...

Deci nu-ţi cer vorbe-mperecheate de sărutări,
Nu-ţi cer să-mi spui
Nimic din tot ce-ai spus la alţii,
Ci tot ce n-ai spus nimănui.
Şi nu-ţi cer patima nebună şi fără de sfârşit,
Nu-ţi cer
Nimic din ce poetul palid
Cerşeşte-n veci de veci, stingher,
Voi doar să-mi schimbi de poţi o clipă
Din şirul clipelor la fel,
Să-mi torni în suflet înfinitul unui pahar de hidromel,
În păr să-mi împleteşti cununa de laur verde
Şi în priviri
Să-mi împietreşti pe veci minciuna neprihănitelor iubiri.
Şi-aşa tăcuţi -
Ca două umbre, trântiţi pe maldărul de flori -
Să-ncepem slujba-n miez de noapte
Şi mâine s-o sfârşim în zori!

Ion Minulescu

Negru.

 Am fost întrebată nu de mult,care este culoarea mea preferată şi instinctiv am răspuns NEGRU.Văzând că am răspuns astfel fără măcar să clipesc,m-a întrebat de ce...

De ce?
Pentru că ascunde ceea ce nu vrei să vadă alţii.Ascunde urâciunea unui trup diform şi în acelaşi timp poate contura liniile frumoase ale unui trup perfect.
Pentru că poate însemna atât strălucire cât şi fad.
Pentru că pune în evidenţă celelalte culori fără a se umbri pe sine.
Pentru că e vechi dar mereu nou.
Pentru că inseamnă frumuseţea nopţii luminată de aştri.
Pentru că e moarte şi tristeţe.
Pentru că e elegantă şi rafinament.
Pentru că poate reprezenta şi binele şi răul, şi divinitatea şi demonul.
Pentru că este ambivalent.
Pentru că e la fel ca mine.

Inertie

Ştii, n-am mai simţit de mult acest cuvânt simplu numit iubire.

..

And I so miss her sometimes…



♫Sia - Breathe me
 

End.

You know that it will end someday..just that you don't know how or when...and when that day came..you just can not believe it ended that way..you thought it would last forever and it's hard not to cry because you can not imagine yourself without your other.

Empty...

Today was a good day...excepting my cranky heart who bedridden me for couple of hours and my painful arm..
Actually the best part of my day was the rain....and the 2 a.m. smell of rain and the walk around the bloc and the walking barefoot through wet grass...How not to love rain if it’s the only thing that brings me peace and a smile on my face and tickles my nose and my ears both at the same time..
And I'm not suffering...I'm not even sad...I'm just resigned..He will not be who/how I want him to be .... and we will not have what we had...because sometimes it's just too late and I'm too empty inside to give a damn.


 Still..
Tommorow is another day.